» Un reporter incognito al Romaniei libere a intrat in echipa de haitasi politici ai PNL care activeaza pe internet. Misiunea acestora: “desfiintarea” articolelor si comentariilor impotriva lui Crin Antonescu.
» Echipe similare de activisti lucreaza in aceasta campanie si pentru alti candidati la presedintie, cum ar fi Mircea Geoana sau Traian Basescu.
Timp de doua saptamani am fost postac de partid. Am primit in fiecare zi e-mail-uri de la consultantii partidului cu mesaje impotriva contracandidatilor si liste cu zeci de linkuri unde sa le raspandesc. Am intrat pe bloguri, forumuri si site-uri de ziare, am vorbit despre bun-simt si i-am injurat pe “marinarul beat de putere” si pe “prostanacul comunist”. Am bombardat cu stereotipuri toate articolele care nasteau vreo dezbatere rationala. La fel au facut si mai fac zeci de alti postaci din toata tara, fiecare lucrand pentru partidul sau. Noi, postacii rivali, ne stim intre noi si ne injuram, dar nu ne uram. Uram doar cate doua dintre personajele: “tiranul”, “prostanacul” si “crinut-finut”. Pe un al treilea il iubim. Sau macar facem un ban. Cinstit?
Departamentele de reactie rapida
Inca din 1996, partidele mari si-au infiintat “departamente de reactie rapida”, care bombardau emisiunile interactive de la TV cu SMS-uri si e-mail-uri cu mesajele partidului, in speranta ca vor fi preluate in discutie sau macar vor aparea pe ecran. Apoi au aparut grupuri de discutii, forumuri si bloguri, iar site-urile de stiri au inceput sa permita comentarii. Toate alegerile care au urmat au fost marcate de “cruciade” ale activistilor in aceste medii, iar cele de acum sunt de departe cele mai animate.
In ultima perioada, mesajele “oarbe” de sustinere a PNL si a lui Crin Antonescu s-au inmultit, reusind sa depaseasca celelalte partide, mai experimentate in aceasta tactica. Mai mult, reteaua PNL e cea mai vizibila pe site-uri de socializare si singura in care poti intra fara o vizita la partid. Asa ca am reusit sa ma alatur “haitei” de postaci liberali, am scris mesaje patimase cot la cot cu ei si am aflat cine sunt, cum sunt organizati si, mai ales, de ce depun un asemenea efort pe Internet , unde lumea are de obicei opiniile formate si nu prea merge la vot.
“Soldatii anonimi ai partidelor”
Activistii posteaza de mai multe ori cu pseudonime diferite si adrese de e-mail false. I-am gasit insa pe retele sociale ca Facebook sau Hi5, in grupurile de sustinere a lui Crin Antonescu. Am creat profilul unui tanar fictiv, plecat la studii in strainatate, dar care vrea sa faca ceva pentru viitorul tarii. Adica pentru Crin. Mi-am facut 60 de prieteni in jurul grupurilor asociate liberalilor si am discutat cu ei despre activism. Un membru PNL Sector 1 m-a sfatuit sa contactez direct persoana care se ocupa de aceasta activitate.
InPolitics, “neutru din punct de vedere politic”, consultant de partid
Diana Dragomir este executive manager la InPolitics Media, un portal de stiri, bloguri si analize, “neutru din punct de vedere politic”, asa cum scrie in descrierea site-ului. Atunci cand am contactat-o incognito pe Diana Dragomir, mi-a spus ca ma va pune imediat in legatura cu un subordonat pentru a discuta detaliile. Subordonatul, un “content manager”, imi explica pe messenger ce trebuie sa fac: “Noi primim de la o echipa de activisti o serie de linkuri care «dor», in sensul ca trebuie comentat pe ele. Eu ti le forwardez si iti atasez si mesaje de promovat. Mai mult, iti voi trimite materiale pe care le facem noi, sa iti faci o idee de planurile noastre cu Crin Antonescu pe online “. Ulterior am aflat ca echipa de consultanti de la InPolitics.ro lucreaza pentru Crin Antonescu si PNL la “campania integrata online”.
Contactata oficial de Romania libera, Diana Dragomir a negat ca s-ar ocupa de “postaci”: “Nu coordonam noi echipa de activisti, dar ea exista”.
“Sunt oameni care fac asta ca pe un job”
Am inceput sa primesc, de mai multe ori pe zi, liste cu cate 40-60 de linkuri catre ultimele articole politice de pe bloguri, forumuri si site-uri de ziare. Alaturi de mine mai primesc lista de linkuri 16 persoane, despre care coordonatorul de la InPolitics imi spune ca “majoritatea sunt oameni angajati sa faca activism. Nu sunt penelisti, nu empatizeaza cu Crin, pur si simplu sunt activisti, prestatori de servicii . Sunt oameni care fac asta ca pe un job”. Pe langa cei 18 mai primesc e-mail-ul si patru membri “supraveghetori” din PNL, dintre care i-am identificat pe Marius Vladu (unul dintre coordonatorii campaniei lui Crin Antonescu), Iulia Huiu (fosta candidata la europarlamentare) si Dan Mihalache (fost deputat PSD, in prezent membru al PNL).
“Noi in birou nu ne ocupam cu activismul”, mai aflu, “dar avem o echipa imprastiata peste tot prin Bucuresti si in tara, coordonam activitatea lor”.
Zvonuri, denigrari si intimidari
Pe langa lista de linkuri primesc si o lista de mesaje. E simplu: intru pe link si pun comentariul servit. Nu trebuie sa il copiez intocmai, mi se spune, ar da de banuit. Pot fi creativ. Asa ca ma pun pe treaba. In prima zi e respins guvernul Croitoru, asa ca bombardez site-urile cu mesaje in care arat ca “Basescu e singurul vinovat pentru criza” si “a ales sa arunce Romania in prapastie de dragul interesului sau electoral”. Tot azi e declarata constitutionala Legea salarizarii unice, asa ca postez: “Dictatorul Basescu a mai castigat o batalie. Dar sa nu se minta, ca nu poate castiga lupta!”. A doua zi, urlu despre afacerile fratelui presedintelui, care “put de la o posta”.
In urmatoarele zile spun in sute de comentarii cum Basescu a innebunit, are un caracter jegos, e disperat, e jalnic, s-a dezlantuit, din cauza lui nu mai sunt bani de pensii si salarii, iar tacerea lui demonstreaza ca tainuieste ceva. In alte sute arat cum Geoana se intalneste pe ascuns cu dubiosii rusi, face joc dublu si e un prostanac atat pentru electoratul din Romania, cat si pentru liderii celor mai mari puteri.
Pe 9 noiembrie, primesc un tabel cu sondaje deschise pe site-uri, in care sa votez cu Crin Antonescu. In majoritatea e deja pe locul 1. A doua zi, primesc instructiuni sa promovez zvonul “Geoana si motivele pentru care e surd fata de Curtea Constitutionala”. Pe 12 noiembrie primesc articolul “Crin nu isi plateste consultantii” din Evenimentul Zilei, cu instructiunile sa-i desfiintez pe consultantul Dan Pavel si pe jurnalisti: “habar n-are de politica reala”, “nu merita nici un ban”, “nu-i mai da Becali bani si vine sa cerseasca la PNL”, “e omul lui Hrebenciuc”, “se vede ca articolul e scris cu rea-credinta si la comanda”.
Dan Mihalache – PNL: “Sunt militantii nostri”
Fisierele care contin aceste mesaje au antetul Departamentului de Strategie si Comunicare al PNL, al carui director este Dan Mihalache. Contactat de Romania libera, acesta a recunoscut existenta echipei de internauti: “Normal ca avem, in primul rand, sunt militantii nostri. E vorba si de oameni din judete. Nu va inchipuiti ca sunt 50 de oameni inghesuiti intr-o camera care scriu pe forumuri. Ei au un sistem al lor de organizare, pe care nu-l cunosc foarte bine”.
Conform mai multor surse din judete si din echipa de campanie, sistemul pe care Dan Mihalache spune ca nu il cunoaste este acesta: mesajele sunt concepute la centru, tocmai de departamentul domniei sale. Sunt apoi trimise catre InPolitics, care le da mai departe unui nucleu de oameni platiti special pentru comentat pe Internet si unor membri de partid de incredere. Acestia le distribuie, la randul lor, in teritoriu, printre membrii organizatiilor de tineret din filiale. si toata lumea se pune pe comentat.
Mitrea: “Fiecare partid are”
Liberalii nu sunt singurii care folosesc astfel de echipe pentru a inunda site-urile cu pareri favorabile. Senatorul PSD Miron Mitrea a recunoscut in martie, intr-un interviu, ca el insusi a infiintat “celula de reactie rapida” din Kiseleff 10. “Ne-a batut PDL-ul multa vreme cu faptul ca erau foarte bine organizati. E evident ca au o echipa specializata. Acum cativa ani, am spus ca nu suntem mai prosti ca altii si am facut si eu o echipa de trei-patru oameni care sa fie prezenta pe bloguri, pe dezbateri pe Internet, care sunt importante si noi lipseam”.
Felix Tataru – PDL: “Nu noi. Ceilalti!”
Partidul Democrat Liberal este, conform mai multor surse din comunicarea politica, pionierul acestui gen de campanie in Romania. Felix Tataru, directorul agentiei de publicitate GMP, care s-a ocupat de campaniile PDL si ale lui Basescu in ultimii ani, spune ca sunt astfel de persoane si la democrat-liberali: “Sigur ca exista, in general, in zona de tineret. Dar nu va inchipuiti un task-force (grup operativ – n.r.) de zeci de oameni care toata ziua stau pe site. Nici nu e normal sa fie asa. Deci PDL nu are postaci, dar PSD si PNL se pare ca au”. Pana si candidatul Partidului Verde, Remus Cernea, are trei-patru persoane din partid si cativa voluntari care pun comentarii, dupa cum recunoaste secretarul general al partidului, Silviu Dumitru. Purtatorii de cuvant ai campaniilor PSD si PDL, Victor Ponta si Sever Voinescu, declara insa ca nu au auzit de asa ceva in partidele lor.
Cititori despre postaci: “Treceti pe rand la calculator?”
Invazia de comentarii partizane e dur criticata de cititorii de rand ai site-urilor: “Nu mai poti sa discuti ceva de toti postacii de partid!”, se plange un cititor pe Romanialibera.ro. “Cum faceti? Treceti pe rand la acelasi calculator? Textele sunt aproape trase la xerox si scoase la foc automat. Nu e prima data cand observ asta!”, comenteaza “obosita” pe unul dintre blogurile VoxPublica. Unii rad de ei – “Cum a fost sedinta de la sectorul 6?” –, altii se vad nevoiti sa specifice la inceputul comentariului ca nu sunt postaci, altfel nu mai citeste nimeni ce scriu. In alte cazuri, postacii din partide diferite incep sa se certe, iar cititorii pot asista la o confruntare epica intre “subsolul din Kiseleff 10″ si “beciul din Modrogan”.
Sorin Tudor: “Comentariile pun o presiune fantastica pe jurnalist”
Ce rost are toata stradania daca rezultatul e stangaci si enerveaza, nu convinge? Specialistul in comunicare politica Sorin Tudor crede: “Multe comentarii negative pun o presiune fantastica pe un jurnalist neexperimentat. Il fac sa se indoiasca”. Pe de alta parte, spune el, “ca echipa de campanie, am doua obiective: primul e sa te conving pe tine, jurnalistule, sa-mi preiei mesajul in ziar sau la TV. Aici sunt votantii mei. Al doilea obiectiv e zvonistica. Lumea tinde sa creada lucrurile astea si sa le povesteasca mai departe”. Legal, nimeni nu le interzice partidelor sa faca asta. Iar “tot ce nu e ilegal e normal”, spune Sorin Tudor.
Parvulescu: “Mi se pare absolut imoral”
Politologul Cristian Parvulesu, pe de alta parte, crede ca e imoral si periculos: “Sunt proceduri de natura securista: atacuri la persoana si stereotipuri, in nici un caz constructii argumentate. In Franta, de exemplu, aceasta este o caracteristica, in general, a partidelor extremiste – echipe care supravegheaza Internetul, apoi organizeaza atacurile cu informatii asupra ziarelor. Ceva asemanator se intampla si in Romania. Aici, unde nu exista o cultura democratica suficient de stabila, situatia devine cu atat mai grava, pentru ca legitimeaza atacul la persoana”.
In 1996 a fost scandalul “telefoanelor otravite” ale PDSR. “Povestea e incredibila privita cu ochii de-acum. Acum ti se pare absolut firesc sa dai niste telefoane de reclama. Atunci, pentru asta era sa-i linseze!”, povesteste Sorin Tudor, care lucra atunci in campania pentru Emil Constantinescu. La fel cum un SMS electoral nu mai pare acum un “atentat la intimitatea cetatenilor”, s-ar putea ca in cativa ani avalansa de comentarii fabricate de partid pe Internet sa nu mai supere pe nimeni.
Pana una-alta, Sorin Tudor spune ca un student la stiinte politice poate sa faca un studiu grozav pe mesajele postacilor. Ar putea incepe de la comentariile acestui articol
